La televiziunea italiană, un jurnalist o întreabă pe Anna Palamara, directorul Departamentului de Boli Infecțioase de la Institutul Național de Cercetare în Sănătate din Roma: „De ce sunt atâția bolnavi/infectați?”
Anna: „Această variantă infectează în principal persoanele vaccinate și mai ales persoanele vaccinate cu a treia doză”.
Întrebări?
By Dan Pavel
Trebuie să recunoașteți că a fost o mutare de geniu. Zece ani de lobby și efort concentrat, de infiltrare în toate forurile decizionale ale Europei și de deturnare a organizațiilor ecologiste către proiecte favorabile magnaților din industria combustibililor fosili. Un deceniu de investiții nerentabile în proiecte utopice de energie regenerabilă doar pe hârtie. Investiții făcute fără fundament științific, fără calcule de randament sau ceva dincolo de marketing și ideea de verde. Un deceniu de fraudă ecologică și de manipulare a pieței de energie prin cote de carbon și offset-uri, prin guriști europeni cumpărați să sădească panica în populație. O acaparare totală a mișcării ecologiste prin injectarea de sabotori politici și economici în toate soluțiile sustenabile. Așa cum s-a petrecut și în România unde GDF Suez și ArcelorMittal, respectiv gazul și cărbunele, s-au implicat activ în finalizarea reactoarelor de la Cernavodă asigurând blocarea proiectului pe termen nedeterminat. Un proiect tărăgănat la nesfârșit ca să asigure monopolul gazului și al cărbunelui în universul energetic al României.
Același lucru s-a petrecut în toată Europa. Proiectele nucleare s-au văzut tărăgănate, furnizorii și-au văzut soluțiile amânate, deșeurile blocate la poarta centralei și au fost înfierați de toată presa. A fost un război mediatic total împotriva oricărei soluții viabile pe termen lung. Iar la final, când Europa era aproape complet la mâna gazului și a cărbunelui, lobby-ul a apăsat butoanele politicului și a liberalizat complet piața. Magnații știau că guvernele nu vor putea lăsa populațiile să înghețe iarna și că vor prelua subvenționarea când vor realiza ce s-a întâmplat de fapt. Știau că vor fi obligate să preia pierderile cu bani de la buget. Era deja prea târziu. Ce nu plăteam la facturi mărite cu 300%, plăteam tot noi prin taxe și impozite. Se va face o rebalansare a bugetelor și energia va fi din nou subvenționată peste tot. Cu toții vor face replafonări, că nu vor avea încotro. Se vor duce și mai puțini bani la alte domenii cum ar fi educația sau dezvoltarea infrastructurii. Pentru că lucrurile astea trebuie plătite cumva. Oamenii au senzația că subvențiile la energie sau ajutoarele de pandemie vin din neant, din eter de undeva. Nu. Ele vin tot din buzunarul lor, doar că pe ocolite. Vin din bugetele de școli și spitale, din bugetul de drumuri și transport în comun, dar mai ales din bugetul de infrastructură energetică sustenabilă pe termen lung. Sunt bani de investiții și dezvoltare civilă deturnați către companii private ce dețin controlul asupra politicului și sugrumă economiile țărilor respective. Relația dintre guverne și furnizorii de energie a devenit relația dintre narcoman și traficant. Cumperi și-un rahat de heroină amestecată cu praf de copt doar ca să nu mori de sevraj.
Motivul pentru care Spania urlă de furie când vede facturile mărite cu sute de procente este absența independenței energetice. Au 9 reactoare funcționale și se angajaseră să renunțe la energie nucleară până în 2035. Acum se pare că încep să se răzgândească. În Franța energia s-a scumpit cu 6%, nu cu 350%, dar Franța are 58 de reactoare și vrea 80 până în 2050. Germania dârdâie pentru că a promis desființarea tuturor reactoarelor până în 2022. Au cea mai scumpă energie din Europa și sunt pe modul de avarie de vreun an și ceva. Noroc că li s-a mutat toată producția în China și nu mai consumă cum consumau acum zece ani. Nemții vorbesc despre raționalizări la apă și energie, despre renunțarea la consumatori ”neesențiali”, ca și Austria. România are două reactoare active și alte trei a căror finalizare a fost sabotată constant de parandărăt politic și cumetria între gaz și cărbune. Dar e ok… ne holbăm la Cernobâl pe HBO și viața-i bună. Nu trebuie să ne intereseze numărul real de morți per megawatt. Nu trebuie să știm că energia nucleară are un impact mai mic asupra vieții decât cărbunele, gazul, petrolul și hidrocentrala. E suficient să ne cumpărăm o mașină electrică alimentată de la centrala pe cărbune, să plătim cel mai scump megawatt din lume și totul va fi ok.
Vom avea o planetă curată. Curățată în primul rând de clasa mijlocie care alunecă sub pragul de sărăcie de la an la an. A fost un joc genial, trebuie să recunosc. O investiție pe termen lung în corupție politică și ignoranță civilă care acum dă roade în toată Europa. Niște roade la care nici nu visaseră magnații lumii. În timp ce ultimele rămășițe ale clasei mijlocii trec de partea establishmentului ca să nu moară de foame, devin bugetari prin învăluire și țin isonul cleptocrației, oamenii de rând dârdâie în case și plătesc facturile fie cu bani, fie cu viitorul copiilor lor. Plătesc prin regres economic sau stagnare pe termen lung.
KAZAHSTAN – UN EXERCIȚIU DE PRĂBUȘIRE A CRIPTOMONEDEI
Ceea ce nu s-a văzut în imaginile dure din Kazahstan este prăbușirea sângeroasă a criptomonedelor minate în această țară.
Cu o cotă de 18 %, Kazahstanul este al 2-lea producător de bitcoin din lume, după SUA. Prețul Bitcoin a scăzut la minime nemaivăzute din septembrie 2021, după ce autoritățile au tăiat Internetul și s-a întrerupt curentul. Cea mai folosită criptomonedă din lume a pierdut în jur de 10% și a ajuns sub 41.000 $.
Câteva explicații necesare.
Fără Internet și electricitate nu există criptomonede. Iar electricitatea trebuie să fie foarte multă și ieftină. Criptomoneda este energofagă și deloc ”verde”.
Criptomineritul necesită computere rapide, de mare putere. Acestea rezolvă probleme matematice complexe pentru a genera un nou „bloc” de bitcoin în portofelul virtual (blockchain). La fiecare problemă rezolvată, respectiv bitcoin generat, minerii asociați primesc criptojetoane (token). Apoi procesul se relansează.
Atenție! Cantitatea de monedă virtuală generată este limitată, ceea ce înseamnă că aceasta ar trebui să-și mențină o anumită valoare.
Deci, este nevoie ca o rețea globală de computere să ruleze simultan pentru o tranzacție. Cu cât puterea de calcul a computerelor este mai mare (hashrate) cu atât se extrage mai mult bitcoin. Iar pentru asta e nevoie de o cantitate uriașă de energie.
Consumul energetic este și mai mare, fără computere performante. Este nevoie de cca. 10 minute ca să extragi un singur bitcoin, cu hardware și software ideal. Majoritatea utilizatorilor extrag un bitcoin în 30 de zile, timp în care computerul funcționează non-stop. Greta strongly disagree with that!
Din cauza consumului enorm de curent, China a interzis criptomineritul, în mai 2021. Imediat minerii s-au reorientat spre Kazahstan, o țară cu mari resurse și producție de energie ieftină, din combustibili fosili, deci poluanți (petrol, gaz, cărbune).
Minerii de bitcoin utilizează cca. 8% din capacitatea totală de generare a Kazahstanului. Ei s-au bucurat până în septembrie, când au apărut primele pene de curent. Iar acum s-au declanșat revoltele care au dus la întreruperea Internetului.
Serviciul de supraveghere NetBlocks a avertizat că simultan a dispărut conectivitatea mai multor furnizori de net din Kazahstan, ca și cum cineva ar fi apăsat pe un comutator centralizat. Acest offline imens a pus pe tușă cca. 15% din minerii de bitcoin din lume, au declarat oficiali ai companiei de monedă digitală Foundry.
Deci, în urma revoltelor, criptomineritul a devenit imprevizibil în Kazahstan. Cu atât mai mult cu cât țara are probleme cu așa-numiții mineri „gri”, cei neînregistrați care consumă curent dublu față de minerii oficiali: până la 1,2 GW în 2021, față de minerii „albi” cu 600 MW, conform cifrelor comunicate de Ministerul kazah al Energiei.
În primul articol despre Kazahstan, am afirmat că dintre cele 3 mari puteri cu investiții în țară, China este suspectul de serviciu, legat de revolte. Am spus că mi se pare ciudat că doar afacerile chinezilor n-au fost afectate de mișcările violente și că de fapt China nu se bucură de reprimarea răscoalei, care blocase criptomineritul.
Aminteam că Beijingul a interzis acasă minarea de monedă digitală. Măsura radicală ilustrează teama tuturor guvernelor și băncilor centrale de criptomonede. Banii digitali nu pot fi controlați de către autoritățile financiare, guvernele și băncile naționale nu pot reglementa politica monetară și își pierd puterea.
Chinezii se tem ca gospodăriile să își canalizeze economiile în criptomonede.
Se tem că banii digitali afectează controlul asupra plăților interne cu amănuntul, făcând ca Banca Națională a Chinei să devină irelevantă.
Se tem de ieșirile masive de capital prin intermediul bitcoin. Această hemoragie financiară incontrolabilă depreciază yuanul în condițiile în care Beijingul se străduiește de ani buni să facă din moneda națională o valută forte care să concureze dolarul.
China are toate aceste griji plus impactul asupra mediului, prin consumul imens de energie pentru criptominerit.
Vi se pare destul pentru ca Beijingul să nu se bucure de stoparea revoltelor care au oprit netul și bitcoinul în Kazahstan?
Prăbușirea bitcoin în Kazahstan, în urma revoltelor ce au determinat stoparea netului, arată și ca un avertisment pentru bula globală a criptomonedelor. Acum poate înțelegeți mai bine amenințările vehiculate cu carantina digitală și blackoutul promovat pe panouri publicitare în inima Europei, într-o dictatura (deocamdată) sanitară numită Austria.
Niculescu Cristian
