Citiți și distribuiți! Superb!

Marian Serafim

A câta pecete?

Am intrat în acea zonă a istoriei ce, atunci când este privită ulterior retrospectiv, este „arsă” de supraexpunerea ce rezultă din strălucirea exploziei care urmează. Ceea ce omenirea continuă să producă acum riscă să pară celor ce vor privi de peste timp ca fiind o discuție despre sexul îngerilor, întrebându-se: cum puteau vorbi despre altceva, cum se putea ocupa de altceva, nu era evidentă catastrofa care urma să aibă loc, de ce nu făceau tot ce le stătea în putință pentru a o evita? Răspunsul scurt ar fi: pentru că majoritatea dintre noi preferă să lase orice catastrofă să se petreacă făcându-se că nu vede, decât să se uite la sine critic și să facă acele schimbări care poate că ar fi prevenit dezastrul, ar fi salvat lumea așa cum s-a întâmplat cu Ninive.

Nu trebuie să știi cu ce se mănâncă politica de comunicare publică sau psihologia ca să vezi că, la protestul populației față de generalizarea pass-ului sanitar, guvernele au reacționat prin ridicarea ștachetei, diabolizarea manifestanților și ridicarea nivelului de stres prin campania agresivă făcută noii tulpini (de altfel declarată puțin periculoasă de chiar savanții sud-africani care au descoperit-o), exact cum au făcut la începutul lui 2020 când media erau inundate de știri apocaliptice despre un virus care face ca oamenii să cadă din picioare în China. Aceasta arată că sunt gata să sacrifice tot, chiar esența comunitară a societății, sunt dispuși să meargă până la capăt fără a ceda nimic.

Ce face noua tulpină? Oferă pretextul pentru prăbușirea economică produsă, de fapt, de măsurile total aberante și justifică vaccinarea (forțată a) restului populației, vaccinarea copiilor și segregarea agresivă a întregii populații între vaccinați și nevaccinați în apropierea sărbătorilor, deci punând o uriașă presiune socială pe nevaccinați, în așteptarea unui vaccin upgradat care va fi aprobat pe repede înainte fără nici un studiu serios – care vedem că e contraproductiv, că apoi lumea începe să chestioneze metodele și să ceară acces la datele brute, așa că mai bine fără (Pfizergate cu trucarea datelor în studiul de aprobare a unui vaccin folosit pe sute de milioane de oameni, care nu e pe prima pagină în lumea întreagă, la care se adaugă nepunerea la dispoziție a datelor brute, spun tot despre manipularea uriașă).

Între timp nu a căzut nimeni din picioare de-adevăratelea din cauza virusului, dar cad foarte mulți oameni din picioare din cauza vaccinului, inclusiv sute de sportivi al căror organism bine antrenat face ca efectul vaccinului să fie potențat și efectele nocive să se vadă mai repede decât la ceilalți – s-au prăbușit pe teren cu probleme grave de inimă Eriksen, Aguiero, Traore; mai mulți jucători de tenis ca Goffin, Chardy, Wawrinka n-au mai putut juca din cauza oboselii cronice nejustificate într-o perioadă slabă competițional, situație însă explicată încă dinainte de olimpiadă de antrenorul echipei naționale belgiene de atletism ce a observat o scădere de 20% a randamentului sportivilor vaccinați. Cei circumspecți trebuie să vadă această listă strigătoare la Cer cu 141 de sportivi de performanță, mulți tineri sub 20 de ani, morți de infarct (v. comentarii). Cine mai este în aceeași categorie? Da, copiii, al căror organism în creștere face ca efectul asupra organismului a reprogramării genice vândute drept vaccin să se resimtă imediat, un număr mare de copii perfect sănătoși care nu ar fi pățit nimic de pe urma virusului fiind condamnați să tragă după ei boli de inimă probabil toată viața, de multe ori scurtată. Deja sunt multe cazuri publice. Un studiu foarte recent arată că scorul de risc cardiac PULS pe 5 ani a crescut la cei vaccinați de la 11% la 25%, ceea ce reprezintă un salt uriaș https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/circ.144.suppl_1.10712 . Pur și simplu nu există cuvinte pentru ce se întâmplă.

Nu mai e valabilă ținta de 70% vaccinare, nu mai e valabil „mă vaccinez și sunt liber” că depinzi de doza următoare, nu există „oprire a transmisiei după vaccin”, minciuna „vaccinul este sigur” este evidentă, totul a fost o cacealma, după cum mai mulți am atras atenția. Însă toți pașii anticipați de a folosi politic frica spre fundarea unui nou tip de societate de control au fost făcuți. Deci ce fac autoritățile în momentul în care cacealmaua este vădită e să dubleze imediat miza pentru a acoperi minciuna pe care se bazează întregul joc prin tupeu, șantaj și folosirea slăbiciunii și dubiului oponentului. Iar această miză poate fi ridicată (și va fi) pentru a strânge pe masa de joc întregul stil de viață de până ieri, de la bunăstarea economică la ansamblul drepturilor și libertăților, pentru a strivi oponentul, care suntem noi toți, prin simpla miză uriașă pe care nu și-o poate permite și în fața căreia să cedeze, de teamă sau prin constrângere, cel mai mare bun care este în joc: libertatea de conștiință.

Cel ce e acum instrument de promovare a vaccinării e precum cel ce susținea virtuțile lucratului pământului în comun în timpul colectivizării în anii ’50. Când ești în toate felurile șantajat și forțat chiar să te vaccinezi, ultimul lucru pe care ai nevoie să-l mai auzi este îndemnul sau reproșul ce trimite la bunăvoința abuzatorului. Când nu mai ai libertatea de a alege, nu mai contează nici un avantaj (care e oricum îndoielnic când vedem ratele de infectare în țările vaccinate), căci ceea ce se pierde este infinit mai mult. Nu-i vorbești săracului de virtuțile postului sau celui căruia i s-a furat ceva despre cât de frumos este să dăruiești, celui bătut nu-i spui că e bine să fie mai dur cu el însuși.

Dacă nu ne mai putem spune părerea despre tratarea propriului corp, cu atât mai puțin vom reacționa când alții vor decide cum să trăim în general, ce și cât să mâncăm, ce case să avem. Și iată că am intrat în noul comunism, mult mai rău. Dar nu asta e problema cea mai mare, ci ura dintre oameni hrănită deliberat de autorități. Vom afla, oare, prea repede după perioada comunistă, ceea ce părinții sau bunicii noștri aflaseră cumplit pe propria piele, și anume dacă palma prietenului este mai grea decât cea a dușmanului? Scopul ce nu poate fi atins niciodată – viața fără riscuri, fără boli – justifică orice măsuri luate pentru a-l atinge. Viitorul luminos se permanentizează în orizontul infinit al marginalizărilor și precarității fizice și spirituale.

Spor la distribuit!