D-nii Andrei Ciurcanu și Ciprian Muscă vor să ajute operatorii economici să măsoare bușteanul cu toleranță de măsurare ZERO! 🌲🌳🌲🌳🌲🌳🌲
D-nii Andrei Ciurcanu și Ciprian Muscă vor să ajute operatorii economici să măsoare bușteanul cu toleranță de măsurare ZERO!
Un titlu pompos ne
solicită atenția către o anchetă jurnalistică din care aflăm „una dintre cauzele majore care au făcut ca jumătate din lemnul tăiat din pădurile noastre să dispară din evidențele oficiale.”
O asemenea anchetă și dezvăluire merită toată atenția.
Cum dispare din evidențele oficiale jumătate din lemnul tăiat din România? Simplu. Ne spune ancheta. Prin supradimensiunea de minim 1cm / metru, impusă de industria lemnului, pentru livrarea bușteanului de rășinoase! Și prin nerecepționarea și neplata supradimensiunii. O diferență de 1-2 % nerecepționată și neplătită ! Deci furată, cu proveniență ilegală. Aceasta este esența anchetei jurnalistice. Mai mult, dacă furnizorul nu respectă supradimensiunea impusă, declasarea este de la 4.03 m lungime reală la 3 m ! Iar industria nu plătește acest volum. Deci îl fură, este concluzia anchetei jurnalistice. Mai mult, volumul respectiv este neînregistrat, deci fără proveniență legală și uite așa dispar pădurile României!
Câteva considerații despre cadrul legal:
-avizul de transport emis în SUMAL este un document de urmărire a trasabilității impus de legislația silvică. Trebuie respectată.
-conform legislației contabile, OM 2634/2015,”nota de recepție și constatare de diferențe se întocmește obligatoriu în situația bunurilor materiale care prezintă diferențe la recepție”. Evident, diferențe sunt la fiecare aviz, deci recepția este și ea obligatorie.
-conform aceluiași ordin,” În condițiile în care datele valorice (prețul unitar şi valoarea) nu se înscriu în Avizul de însoțire a mărfii, aceste date trebuie să se regăsească într-un alt document justificativ care stă la baza înregistrării în contabilitate a valorii bunurilor.”
-legislație financiar-contabilă, trebuie și ea respectată!
- coroborând legislația silvică și cea financiar- contabilă, rezultă o evidență pe volum, cantitativă a livrărilor, bazată pe avizele din SUMAL și o evidență de gestiune contabilă, valorică, financiară, bazată pe recepții cantitative și calitative, cu date valorice pe sortimente !
Evident, supradimensiunea este o condiție calitativă. Se încadrează în prevederile legale privind toleranțele de măsurare prevăzute de HG 497 2020.
Supradimensiuni nu există doar la buștean, există și la cherestea. Aceste supradimensiuni sunt stabilite prin standarde sau contractual, reprezintă condiții calitative de livrare. Sigur, dacă o firmă nu este atentă la sortare si livrează buștean de rășinoase de 3.98 metri, nu este de vină beneficiarul pentru că diferența se declasează la recepția calitativă la 3.00. Sau dacă livrează de 4,25 metri. Nu îi cere nimeni așa ceva. I se cere un cm/metru, adică 1 %, în toleranța legală.
Deci industria înregistrează ca volum cantitatea din avizul de transport conform SUMAL, dacă este în toleranțele legale, pe total transport. Dar plata se face în baza notei de intrare recepție, care este documentul contabil, cu valori pe sortimente! Aceasta este practica, aceasta este legislația silvică și legea contabilă!
Problema nu este la industria mare , unde există recepție electronică foarte precisă. Problema nu este supradimensiunea solicitată conform standardelor și agreată contractual, care se încadrează aproximativ la 1 %, în toleranțele legale. Industria nu are nici o problemă dacă pe aviz furnizorii trec dimensiunile reale, nominale. Și dacă furnizorii reușesc să facă o sortare precisă, cu încadrarea în supradimensiunile contractuale și toleranțele legale. În baza recepției calitative, industria plătește volumul net, conform clauzelor contractuale. Și nu poate fi altfel. Căci industria nu poate să obțină cherestea de 4 m dintr-un buștean de 3.98 m.
În fapt, este o problemă de eficiență practică.La pădure sortatorul fasonează pe baza unei măsuri fizice, care include supradimensiunea, cu toleranțele unei tăieturi cu ferăstrăul mecanic. La încărcare, nu se mai măsoară lungimea fiecărei piese, se consideră rotunjită la 4m, căci este într-o toleranță legală. Și nici nu se poate face altfel. La recepție, asemenea. Sigur, la operatorii mari există recepție electronică. Dar la toți ceilalți beneficiari, unde nu există recepție electronică, dacă toate piesele au aceeași lungime, se prezumă lungimea rotunjită.
De altfel, și la RNP-Romsilva, se prezumă la măsurarea pe sortimente măsurarea din 10 în 10 cm, pentru că așa este standardul și condiția de livrare.
De altfel și legislația dă o toleranță pe număr de piese și pe volumul încărcăturii, nu pe fiecare piesă !
Pretenția ca pe aviz să fie trecute dimensiunile reale ale fiecărui buștean nu este aplicabilă. Se măsoară lungimea o singură dată, de sortator. A se măsura lungimea reală, la fiecare piesă, la încărcare, ar conduce la costuri imposibil de suportat de către furnizori.
Sigur,soluția este simplă. Dl Andrei Ciurcanu și dl Ciprian Muscă pot da ajutor operatorilor economici să măsoare lungimea la încărcare, piesă cu piesă. Beneficiarii vor fi foarte fericiți ca diferența între volumul avizat și volumul brut recepționat să fie zero. Asta era . Toleranță de măsurare 2 % este prea mult. Toleranță ZERO!
Sursa:
https://www.riseproject.ro/articol/fabrica-lemnului-disparut/