Raportul urgent al Comisiei de la Veneția

Raportul urgent al Comisiei de la Veneția privind rezultatul anularii alegerilor de către instanțele constituționale, CDL-PI (2025) 001 din 27.01.2025 – EFECTE:
În 24 ore aștept ca CCR să dea o nouă hotărâre prin care să hotărască organizarea celui de al doilea tur al alegerilor prezidențiale conform hotărârii CCR nr. 31/02.12.2024.
În consecință, aștept ca Guvernul imediat după adoptarea noii hotărâri de CCR să adopte o hotărâre prin care să abroge hotărârea nr. 4 din 16.01.2025 prin care a stabilit data de 04 mai 2025 pentru alegerea președintelui României în anul 2025. Există deja HG nr. 756 din 04 iulie 2024 prin care s-a stabilit în mod corect data alegerii Președintelui României în anul 2024 ca fiind 24 noiembrie 2024 (mandatul Președintelui României expirând la 21 decembrie 2024).
Parlamentul României trebuie să amendeze ”Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 143/2024 privind unele măsuri pentru restituirea către competitorii electorali a sumelor aferente cheltuielilor electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2024” (înregistrat la Senat sub nr. L658/2024) în sensul că se rambursează numai sumele aferente cheltuielilor efectuate la nivel național în cazul în care partidul politic, alianța politică, alianța electorală, organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale, respectiv candidatul independent a obținut minimum 3% din voturile valabil exprimate la nivel național, conform art. 48 alin 3 din Legea nr. 334/2006.
MOTIVELE PENTRU CARE CCR TREBUIE SĂ ADOPTE O NOUĂ HOTĂRÂRE:
Ca să se spele pe mâini, să dea vina pe servicii că a indus-o în eroare, neprezentând dovezi în susținerea suspiciunilor invocate în ”notelor de informare” ale serviciilor secrete declasificate la 04.12.2024. În REVENDICĂRILE TRANSMISE ÎN CADRUL PROTESTULUI DIN 12.01.2024 am scris pe scurt argumente (să le ”ajusteze” după cum o vrea):
” La data de 02.12.2024, prin hotărârea nr. 31, conform competențelor constituționale, Curtea Constituțională a României a confirmat și validat rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024 și a hotărât că se va organiza al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi, în această ordine.
Hotărârea nr. 31 sin 02.12.2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1214 din 03.12.2024, fiind definitivă și general obligatorie.
În urma confirmării și validării rezultatului primului tur de scrutin a fost organizat cel de al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României, la data de 06.12.2024 începând votarea în secțiile de votare din străinătate.
În plină procedură de votare, la numai 4 zile de la validarea și confirmarea rezultatelor primului tur de scrutin și organizarea celui de al doilea tur de scrutin, Curtea Constituțională a României a adoptat o nouă Hotărâre, nr. 3/06.12.2024, cu depășirea competențelor constituționale, prin care a anulat întregul proces electoral, înfrângând astfel voința poporului român. Această hotărâre a fost fundamentată pe ”Notele de informare” ale serviciilor secrete declasificate la data de 04.12.2024 de către Președintele României, care pe de o parte, au fost întocmite de serviciile secrete care nu au nicio competență în desfășurarea procesului electoral, iar pe de altă parte, nu reprezintă probe în sensul Codului de Procedură civilă și nici nu fac trimitere la vreo probă concretă care să dovedească ingerința unor entități statale sau non-statale în rezultatele procesului electoral.
Aceasta în condițiile în care exprimarea votului în cadrul procesului electoral se face pe buletine de vot tipărite, pe hârtie, iar rezultatele oficiale ale alegerilor sunt consemnate pe hârtie, iar Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care gestionează infrastructura IT&C suport pentru procesul electoral a arătat că în perioada premergătoare alegerilor și pe timpul desfășurării acestora, atacurile cibernetice au înregistrat o creștere numerică și a complexității, dar a precizat că toate au fost blocate la nivelul echipamentelor de securitate. Totodată, STS a precizat că nu există suspiciuni sau indicii referitoare la aceste atacuri cibernetice care să fi avut ca efect modificarea sau alterarea datelor din infrastructura IT&C suport pentru alegerile din 24 noiembrie 2024, nefiind influențată corectitudinea procesului electoral.
Mai mult, ”Notele de informare” ale serviciilor secrete conțin informații care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției, fiind interzisă clasificarea acestora conform art. 33 din Legea nr. 182/2002, iar declasificarea acestora a fost efectuată cu încălcarea art 24 alin. 4 din Legea nr. 182/2002, neexistând o hotărâre a Guvernului în acest sens. Drept urmare, întocmirea, clasificarea și declasificarea ”Notelor de infirmare” a serviciilor secrete pe care și-a întemeiat CCR Hotărârea nr. 32/06.12.2024 s-a făcut cu eludarea prevederilor Legii nr. 182/2002.
Fundamentându-și Hotărârea nr. 32/06.12.2024 pe ”notele de informare” ilegale ale serviciilor secrete, CCR a permis o ingerință a serviciilor secrete și a președintelui României în funcție la momentul respectiv, Klaus Iohannis, în procesul electoral și a încălcat caracterul periodic al alegerilor prezidențiale și drepturilor politice ale cetățenilor României, cu încălcarea caracterului statului român de stat democratic (prevăzut la art 1 alin 3 din Constituția României), suveranității naționale a poporului român (prevăzută la art. 2 alin 1 din Constituția României) și a dreptului de a vota și a fi ales ale cetățenilor României (prevăzute la art 36 și 37 din Constituția României).
Faptul că a existat o ingerință a lui Klaus Iohannis (fostul președinte al României) și a serviciilor secrete în procesul electoral care au conlucrat pentru fabricarea de ”Note de informare” în care să se pretindă numai ingerința unui actor statal în procesul electoral pentru alegerea Președintelui României în anul 2024 este dovedită de declarațiile ulterioare ale lui Klaus Iohannis potrivit cărora statul român nu deține dovezi în acest sens, precum și de faptul că nu a existat nicio sesizare în acest sens a organelor penale de către serviciile secrete anterior datei alegerilor din primul tur de scrutin, 24 noiembrie 2024.
Mai mult, cu toate că nu exista niciun proces electoral în derulare la data de 21 decembrie 2024 când a expirat mandatul de Președinte al României, Klaus Iohannis a acaparat funcția de Președinte al României și nicio autoritate publică din România nu a întreprins niciun demers pentru înlăturarea acestuia din funcția de Președinte al României, permițându-se astfel instaurarea unei dictaturi de facto în România.
Față de toate cele menționate anterior, se impune anularea Hotărârii nr. 32/06.12.2024, care a fost adoptată de CCR ca urmare a ingerinței serviciilor secrete și a președintelui în funcție la data de 24.11.2024 pentru crearea aparențelor de legalitate pentru ca Klaus Iohannis să acapareze funcția de Președinte al României și ulterior expirării mandatului, respectiv ulterior datei de 21 decembrie 2024.
În exercitarea rolului de garant al Constituției României, pentru înlăturarea dictaturii de facto care a fost instaurată în România, se impune adoptarea de către Curtea Constituțională a României a unei hotărâri prin care să fie anulată Hotărârea nr. 32/06.12.2024 și continuarea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României în anul 2024, prin organizarea celui de al doilea tur de scrutin conform Hotărârii CCR nr. 31/02.12.2024, hotărâre care este definitivă, general obligatorie și în vigoare.”
SUPLIMENTAR, considerentele Raportului urgent al Comisiei de la Veneția care dovedesc că Hotărârea CCR nr. 31/06.12.2024 a fost arbitrară și lipsită de fundament (care reprezintă o palmă peste obrazul CCR, Instanțelor de judecată din România și Guvernului)
- LIPSA UNEI COMPETENȚE EXTINSE A CCR DE A ANALIZA DIN OFICIU ȘI A ANULA ÎNTREGUL PROCES ELECTORAL, PRECUM ȘI INEXISTENȚA ÎN LEGISLAȚIA ROMÂNĂ A UNOR NORME CARE SĂ PREVADĂ ANULAREA ÎNTREGULUI PROCES ELECTORAL (sau a rezultatelor unui tur de scrutin) pentru circumstanțele retinute de CCR în Hotărârea nr. 32/06.12.2024). Art 52 din Legea nr. 370/2004 prevede cazuri și condiții limitative pentru anularea alegerilor:
” (1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază.
(3) Soluționarea cererii de către Curtea Constituțională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoștința publică a rezultatului alegerilor.”
Extras din Raport:
”26. Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic în principiu deciziile ex officio ale instanțelor constituționale. Cercetările comparative arată că, atunci când instanțele constituționale au datoria de a supraveghea alegerile, o astfel de datorie NU IMPLICĂ, ÎN MAJORITATEA CAZURILOR, COMPETENȚA DE A ACȚIONA din oficiu. După cum au afirmat anterior Comisia de la Veneția și ODIHR, „LEGEA ELECTORALĂ AR TREBUI SĂ PRECIZEZE DACĂ ENTITĂȚILE ÎNVESTITE CU PUTEREA DE A INVALIDA REZULTATELE ALEGERILOR POT ACȚIONA FĂRĂ A LI SE PREZENTA O PLÂNGERE OFICIALĂ.” 30 Comisia de la Veneția a menționat în Raportul său din 2009 privind anularea rezultatelor alegerilor că, în majoritatea țărilor, organismele judiciare sunt implicate în certificarea sau anularea rezultatelor electorale NUMAI PE BAZA PLÂNGERILOR SAU A APELURILOR.31 În cazurile în care legislația națională stabilește o obligație generală de control sau o funcție generală de garanție a Curții Constituționale în ceea ce privește alegerile, s-ar putea argumenta că o astfel de dispoziție ar fi ineficientă dacă Curtea Constituțională nu ar putea iniția proceduri atunci când ia cunoștință de fraude sau abuzuri majore în procesul electoral. Cu toate acestea, ESTE POSIBIL CA ACEST ARGUMENT SĂ FIE CONTRAZIS DE REALITATEA PRACTICĂ conform căreia candidații, partidele sau grupurile de alegători care sunt nemulțumiți de un rezultat electoral AR TREBUI SĂ DEPUNĂ PLÂNGERI ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ DOVEZI RELEVANTE DE FRAUDĂ SAU ALTE ABATERI SAU ABUZURI RELEVANTE. În plus, O COMPETENȚĂ EXTINSĂ din oficiu a Curții Constituționale AR PUTEA PUNE SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII VALOAREA TERMENELOR (de cele mai multe ori destul de scurte și stricte) PENTRU DEPUNEREA PLÂNGERILOR, ÎN CAZUL ÎN CARE INSTANȚA CARE EXAMINEAZĂ ALEGERILE AR FI LIBERĂ SĂ ACȚIONEZE DIN OFICIU DUPĂ EXPIRAREA TERMENULUI.
- De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că instanțele, inclusiv instanțele constituționale, sunt caracterizate prin reactivitate, nu prin stabilirea agendei; PUTEREA LOR ESTE LIMITATĂ DE FAPTUL CĂ NU POT ALEGE CAZURILE. Această ipoteză AR FI RĂSTURNATĂ DACĂ CURȚILOR CONSTITUȚIONALE LI S-AR ACORDA DREPTUL DE A ACȚIONA DIN OFICIU ȘI DE A ANULA ALEGERILE DIN PROPRIE INIȚIATIVĂ – aceasta ar fi o putere enormă PENTRU CARE AR FI REZONABIL SĂ SE CEARĂ UN TEMEI JURIDIC CLAR. În opinia Comisiei de la Veneția, COMPETENȚA INSTANȚELOR CONSTITUȚIONALE DE A INVALIDA ALEGERILE DIN OFICIU – DACĂ EXISTĂ – AR TREBUI SĂ FIE LIMITATĂ LA CIRCUMSTANȚE EXCEPȚIONALE ȘI CLAR REGLEMENTATĂ, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor. Acest caracter excepțional al invalidării se aplică și atunci când instanța constituțională are mandatul constituțional de a valida alegerile din oficiu, ceea ce implică în mod logic dreptul de a le invalida.”
- LIPSA CARACTERULUI ECHITABIL AL PROCEDURII DE ANULARE A ÎNTREGULUI PROCES ELECTORAL (CCR a adoptat hotărârea nr. 32/06.12.2024: fără participare procuror; fără a fi prezentate probe; fără o audiere corectă, publică și transparentă atât a serviciilor secrete pe baza notelor cărora și-a fundamentat hotărârea, cât și a candidatului neindicat în decizie; fără a exista dreptul de a ataca hotărârea CCR nr. 32/06.12.2024 la o instanță de judecată).
Extras din raport
”28. În conformitate cu jurisprudența CEDO, procesul decizional privind contestarea rezultatelor alegerilor trebuie SĂ FIE ÎNSOȚIT DE GARANȚII ADECVATE ȘI SUFICIENTE CARE SĂ ASIGURE, în special, EVITAREA ORICĂRUI ARBITRARIU. Procedura în domeniul contestațiilor electorale trebuie SĂ FIE ECHITABILĂ ȘI OBIECTIVĂ ȘI SĂ GARANTEZE O DECIZIE SUFICIENT DE MOTIVATĂ; reclamanții trebuie să aibă posibilitatea de a-și expune punctul de vedere și de a prezenta orice argumente pe care le consideră relevante pentru apărarea intereselor lor prin intermediul unei proceduri scrise sau, după caz, în cadrul unei audieri publice; DIN MOTIVAREA PUBLICĂ A ORGANULUI DECIZIONAL COMPETENT TREBUIE SĂ REZULTE CĂ ARGUMENTELE RECLAMANȚILOR AU FĂCUT OBIECTUL UNEI EVALUĂRI CORECTE ȘI AU PRIMIT UN RĂSPUNS ADECVAT.
- În aceeași ordine de idei, Comisia de la Veneția a afirmat că, indiferent de organismul care decide cu privire la validitatea rezultatelor alegerilor, legea trebuie să garanteze garanții procedurale, cum ar fi imparțialitatea, NORME PRECISE CARE SĂ LIMITEZE PUTEREA DISCREȚIONARĂ A AUTORITĂȚII, GARANȚIILE UNEI DECIZII ECHITABILE, OBIECTIVE ȘI MOTIVATE, PENTRU A PREVENI DECIZIILE ARBITRARE și PENTRU A FI ÎN CONFORMITATE CU CEDO.34
- În plus, în memoriul său amicus curiae privind cauza Mugemangango c. Belgiei în Marea Cameră a CEDO, Comisia de la Veneția a concluzionat următoarele în ceea ce privește drepturile procedurale în litigiile electorale:35
„47. În ceea ce privește drepturile procedurale, trebuie protejat dreptul solicitanților la o AUDIERE CARE SĂ IMPLICE AMBELE PĂRȚI. Mai precis, trebuie să fie garantate următoarele drepturi:
„a. Dreptul de a PREZENTA PROBE ÎN SPRIJINUL PLÂNGERII [recursului în primă instanță] după depunerea acesteia;
b. Dreptul la O AUDIERE CORECTĂ, PUBLICĂ ȘI TRANSPARENTĂ cu privire la plângere;
c. dreptul de A ATACA DECIZIA PRIVIND PLÂNGEREA LA O INSTANȚĂ DE JUDECATĂ.”
- Audierea trebuie SĂ FIE PUBLICĂ, DEOARECE TRANSPARENȚA PROCEDURILOR DE SOLUȚIONARE A LITIGIILOR ELECTORALE ESTE FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU ASIGURAREA ÎNCREDERII ÎN PROCESUL ELECTORAL. Deciziile trebuie SĂ FIE BINE MOTIVATE și făcute publice.
- Cerințele procedurale menționate mai sus SUNT SIMILARE CU CELE DE LA ARTICOLUL 6 DIN CEDO, dar trebuie să se țină seama de contextul specific al alegerilor. De exemplu, trebuie găsit un echilibru între durata și domeniul de aplicare al audierilor și necesitatea de a soluționa rapid litigiile electorale.”
- În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de cerințe procedurale se aplică și deciziilor din oficiu care conduc la anularea rezultatului alegerilor. O problemă specială privind anularea rezultatului alegerilor este că aceasta va afecta întotdeauna alți candidați și, în unele cazuri, toți candidații. Deși jurisprudența CEDO și standardele Comisiei de la Veneția menționate mai sus permit o anumită flexibilitate pentru adaptarea garanțiilor procedurale generale la contextul electoral și la cerințele situației, trebuie o anumită formă de audiere sau consultare a părților afectate, pentru a le permite să își prezinte punctele de vedere și dovezile. În orice caz, deciziile din oficiu ar trebui să ia în considerare cererile depuse de părțile interesate din domeniul electoral, precum și plângerile și recursurile oficiale; iar PERSOANELE CĂRORA – CA URMARE A ANULĂRII REZULTATELOR ALEGERILOR – LI SE REFUZĂ MANDATUL, precum și partidele politice care fac parte aceste persoane, AR TREBUI SĂ AIBĂ DREPTUL DE A PREZENTA PROBE ȘI ARGUMENTELE LOR. Instanța ar trebui să fie obligată să își asume acest rol pentru A SE ASIGURA CĂ CANDIDAȚII ȘI PĂRȚILE INTERESATE DIN DOMENIUL ELECTORAL, CUM AR FI ORGANISMELE DE GESTIONARE A ALEGERILOR, SE PREZINTĂ ÎN CALITATE DE PĂRȚI ȘI PREZINTĂ OBSERVAȚII.
- Având în vedere caracterul destul de vag și general al legislației unui număr de state membre privind competența decizională a Curții Constituționale (sau a altui organism competent să anuleze rezultatele alegerilor), GARANȚIILE PROCEDURALE CAPĂTĂ O IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ. Cu cât este MAI MARE MARJA DE APRECIERE A JUDECĂTORULUI CARE EXAMINEAZĂ CHESTIUNILE ELECTORALE ÎN LUAREA DECIZIILOR PRIVIND CONSECINȚELE NEREGULILOR, ÎN SPECIAL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CONSECINȚA DEOSEBIT DE GRAVĂ A ANULĂRII, CU ATÂT MAI IMPORTANTĂ VA FI EXISTENȚA UNOR GARANȚII PROCEDURALE SOLIDE.
- CONDIȚIA FUNDAMENTALA PRIVIND INFLUENTA ASUPRA REZULTATULUI ALEGERILOR NU A FOST MOTIVATA SI DOVEDITA ÎN DECIZIA CCR NR. 32/06.12.2024
Extras din Raport:
a. Principiul de baza
- Criteriul central pentru anularea alegerilor, recunoscut de standardele internaționale și, în primul rând, de Codul de bune practici în materie electorală, este întrebarea dacă neregulile ar fi putut afecta rezultatul votului: „Organismul de recurs trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile ÎN CAZUL ÎN CARE ESTE POSIBIL CA NEREGULARITĂȚILE SĂ FI AFECTAT REZULTATUL. Trebuie să fie posibilă anularea întregului scrutin sau doar a rezultatelor pentru o circumscripție sau o secție de votare. În caz de anulare, trebuie convocate noi alegeri în zona în cauză.” În aceeași ordine de idei, fosta Comisie Europeană a Drepturilor Omului și CEDO au statuat că NEREGULILE DIN PROCESUL ELECTORAL INTERFEREAZĂ CU LIBERA EXPRIMARE A OPINIEI POPORULUI NUMAI DACĂ NEREGULILE AU CONDUS LA UN PREJUDICIU REAL ASUPRA REZULTATULUI ALEGERILOR ȘI DENATUREAZĂ REZULTATELE ALEGERILOR.
a. Nivelul și sarcina probei, orientări pentru evaluare
- Acest principiu de bază ridică mai multe întrebări: cum se poate stabili că neregulile au putut afecta rezultatul alegerilor, care este nivelul necesar și sarcina probei? Care este pragul pentru a concluziona că există „un prejudiciu real asupra rezultatului alegerilor” care justifică invalidarea acestora? Nici standardele internaționale, nici practicile naționale nu oferă răspunsuri comune și precise la aceste întrebări, dar furnizează unele elemente care trebuie luate în considerare.
- În raportul său privind soluționarea litigiilor electorale, Comisia de la Veneția a afirmat că „având în vedere efectele extreme ale anulării rezultatelor alegerilor, o astfel de decizie ar trebui să se concretizeze NUMAI ÎN CIRCUMSTANȚE EXTRAORDINARE, ATUNCI CÂND SE STABILESC ÎN MOD CLAR DOVEZI DE ilegalitate, necinste, nedreptate, rea-credință sau alte abateri ȘI CÂND ACEST COMPORTAMENT NECORESPUNZĂTOR A DENATURAT REZULTATELE ALEGERILOR.” Această afirmație sugerează două cerințe: 1) DECIZIA TREBUIE SĂ SE BAZEZE PE FAPTE CLAR STABILITE CARE DOVEDESC NEREGULI SEMNIFICATIVE; și 2) ACESTE NEREGULI TREBUIE SĂ FI DENATURAT REZULTATELE ALEGERILOR. Al doilea element trebuie interpretat în lumina textului menționat anterior din Codul de bune practici în materie electorală („în cazul în care neregulile putut afecta rezultatul”) și ținând seama în mod corespunzător de tipurile de nereguli (a se vedea secțiunea 2. de mai jos); acesta nu va fi întotdeauna posibil, și nici nu este necesar, să se stabilească cu certitudine un efect real asupra rezultatului alegerilor.
- În acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului arată că este suficient, dar și NECESAR SĂ SE DEMONSTREZE ÎN MOD CONVINGĂTOR CĂ REZULTATELE ALEGERILOR AR FI PUTUT FI DIFERITE ÎN ABSENȚA NEREGULILOR. Atunci când se analizează legislația statelor membre ale Comisiei de la Veneția privind nivelul de probă, se pot observa unele nuanțe. Unele state membre par să solicite probabilitatea, în sensul că judecătorul care examinează chestiuni electorale trebuie să stabilească – pe baza probelor – că este mai probabil decât nu că neregulile au afectat rezultatul alegerilor. Alte state utilizează o formulare mai deschisă, care permite anularea în cazul în care este posibil ca neregulile să fi afectat rezultatul. ÎN OPINIA COMISIEI DE LA VENEȚIA, ÎN ORICE CAZ, PRAGUL PENTRU ANULAREA UNUI SCRUTIN AR TREBUI SĂ FIE RIDICAT ȘI ACEASTA AR TREBUI SĂ FIE POSIBILĂ NUMAI DACĂ NEREGULILE RIDICĂ ÎNDOIELI REALE ȘI OBIECTIVE CU PRIVIRE LA VERIDICITATEA REZULTATULUI ALEGERILOR. Cu toate acestea, solicitarea de dovezi că rezultatele alegerilor au fost afectate ar constitui un obstacol prea înalt.
- În ceea ce privește sarcina probei, conform regulii generale, aceasta revine reclamantului în cazul unei contestații privind rezultatele alegerilor. Aceasta include faptele relevante (încălcarea legii) și – într-o anumită măsură – și impactul potențial asupra rezultatului alegerilor. Cu toate acestea, SITUAȚIA ESTE DIFERITĂ ÎN CAZUL UNEI PROCEDURI INIȚIATE din oficiu DE O INSTANȚĂ (CONSTITUȚIONALĂ). Într-un astfel de caz, INSTANȚA VA TREBUI SĂ ARATE ÎN DECIZIA SA MOTIVATĂ PE CE PROBE SE BAZEAZĂ DECIZIA SA ȘI DE CE ESTE CONVINSĂ CĂ NEREGULILE AR FI PUTUT AVEA UN IMPACT ASUPRA REZULTATULUI.
- O altă întrebare, strâns legată de considerațiile de mai sus, este cât de semnificativă trebuie să fie fiecare neregulă individuală pentru ca rezultatul alegerilor să justifice anularea sa. În acest sens, trebuie remarcat faptul că, de multe ori, invalidarea rezultatelor alegerilor poate fi întemeiată nu doar pe o singură încălcare a legii, ci pe mai multe nereguli de mai mică amploare care, în ansamblu, conduc la concluzia că alegerile nu reflectă corect voința alegătorilor. În astfel de cazuri, decizia de invalidare nu ar trebui să fie strict legată de o plângere concretă; diferitele nereguli trebuie să fie evaluate în mod cuprinzător. În cele din urmă, CONTEAZĂ IMPACTUL ASUPRA REZULTATELOR ȘI NU ATÂT GRAVITATEA NEREGULII ÎN SINE.
- ALEGERILE NU POT FI ANULATE EXCLUSIV PE INFORMATII CLASIFICATE (prin Hotararea nr. 32/06.12.2024 a fost anulat întregul proces electoral, aceasta bazandu-se exclusiv de informații clasificate ale serviciilor, declasificate ulterior și nu a indicat nicio normă încălcată și care sunt dovezile care au fost avute în vedere)
Extras din Raport:
- După cum s-a menționat mai sus în capitolul privind chestiunile procedurale, GARANȚIILE PROCEDURALE PENTRU LITIGIILE ELECTORALE CAPĂTĂ O IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ ATUNCI CÂND ESTE VORBA DE DECIZIILE PRIVIND ANULAREA REZULTATELOR ALEGERILOR. LEGEA TREBUIE SĂ GARANTEZE GARANȚII PRECUM IMPARȚIALITATEA, NORME PRECISE CARE SĂ LIMITEZE PUTEREA DISCREȚIONARĂ A AUTORITĂȚII, GARANȚII PRIVIND O DECIZIE ECHITABILĂ, OBIECTIVĂ ȘI MOTIVATĂ, PENTRU A PREVENI DECIZIILE ARBITRARE ȘI PENTRU A FI ÎN CONFORMITATE CU CEDO. Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, ASTFEL DE DECIZII AR TREBUI SA INDICE CU PRECIZIE INCALCARILE ȘI DOVEZILE ȘI NU TREBUIE SA SE BAZEZE EXCLUSIV PE INFORMAȚII CLASIFICATE (CARE POT FI UTILIZATE DOAR CA INFORMAȚII CONTEXTUALE), DEOARECE ACEST LUCRU NU AR GARANTA TRANSPARENȚA ȘI VERIFICABILITATEA NECESARE.
Raportul Comisiei de la Venetia in engleza: https://vointa-poporului.ro/wp-content/uploads/2025/01/Raport-comisia-de-la-Venetia-RO-27.01.2025-en.pdf
Raportul Comisiei de la Venetia in romana: https://vointa-poporului.ro/wp-content/uploads/2025/01/Raport-comisia-de-la-Venetia-RO-27.01.2025-ro.pdf
PS:
- Susțineau unii cărora le pute democrația și le place cu dictatura că nu ar fi treaba instanțelor de judecată să constate încălcarea drepturilor electorale și să remedieze această încălcare, iar CAB și ICCJ s-au făcut că plouă și au refuzat să judece cererea sub acest aspect: VEDETI CA V-A DAT-O COMISIA DE LA VENETIA PESTE BOT. Oricum, și după ce văzură raportul constat că tot cu dictatura le place, față de pozițiile publice pe care le-au luat.
- Susținerile că nu este obligatoriu, ci consultativ Raportul Comisiei de la Veneția nu au nicio relevanță. Cele mai importante rețineri sunt din hotărârile CEDO (indicate în notele de subsol) care sunt obligatorii că suntem parte la Convenție.