Caută după:

Criptomoneda

KAZAHSTAN – UN EXERCIȚIU DE PRĂBUȘIRE A CRIPTOMONEDEI
Ceea ce nu s-a văzut în imaginile dure din Kazahstan este prăbușirea sângeroasă a criptomonedelor minate în această țară.
Cu o cotă de 18 %, Kazahstanul este al 2-lea producător de bitcoin din lume, după SUA. Prețul Bitcoin a scăzut la minime nemaivăzute din septembrie 2021, după ce autoritățile au tăiat Internetul și s-a întrerupt curentul. Cea mai folosită criptomonedă din lume a pierdut în jur de 10% și a ajuns sub 41.000 $.

Câteva explicații necesare.
Fără Internet și electricitate nu există criptomonede. Iar electricitatea trebuie să fie foarte multă și ieftină. Criptomoneda este energofagă și deloc ”verde”.
Criptomineritul necesită computere rapide, de mare putere. Acestea rezolvă probleme matematice complexe pentru a genera un nou „bloc” de bitcoin în portofelul virtual (blockchain). La fiecare problemă rezolvată, respectiv bitcoin generat, minerii asociați primesc criptojetoane (token). Apoi procesul se relansează.
Atenție! Cantitatea de monedă virtuală generată este limitată, ceea ce înseamnă că aceasta ar trebui să-și mențină o anumită valoare.
Deci, este nevoie ca o rețea globală de computere să ruleze simultan pentru o tranzacție. Cu cât puterea de calcul a computerelor este mai mare (hashrate) cu atât se extrage mai mult bitcoin. Iar pentru asta e nevoie de o cantitate uriașă de energie.
Consumul energetic este și mai mare, fără computere performante. Este nevoie de cca. 10 minute ca să extragi un singur bitcoin, cu hardware și software ideal. Majoritatea utilizatorilor extrag un bitcoin în 30 de zile, timp în care computerul funcționează non-stop. Greta strongly disagree with that!

Din cauza consumului enorm de curent, China a interzis criptomineritul, în mai 2021. Imediat minerii s-au reorientat spre Kazahstan, o țară cu mari resurse și producție de energie ieftină, din combustibili fosili, deci poluanți (petrol, gaz, cărbune).
Minerii de bitcoin utilizează cca. 8% din capacitatea totală de generare a Kazahstanului. Ei s-au bucurat până în septembrie, când au apărut primele pene de curent. Iar acum s-au declanșat revoltele care au dus la întreruperea Internetului.
Serviciul de supraveghere NetBlocks a avertizat că simultan a dispărut conectivitatea mai multor furnizori de net din Kazahstan, ca și cum cineva ar fi apăsat pe un comutator centralizat. Acest offline imens a pus pe tușă cca. 15% din minerii de bitcoin din lume, au declarat oficiali ai companiei de monedă digitală Foundry.

Deci, în urma revoltelor, criptomineritul a devenit imprevizibil în Kazahstan. Cu atât mai mult cu cât țara are probleme cu așa-numiții mineri „gri”, cei neînregistrați care consumă curent dublu față de minerii oficiali: până la 1,2 GW în 2021, față de minerii „albi” cu 600 MW, conform cifrelor comunicate de Ministerul kazah al Energiei.

În primul articol despre Kazahstan, am afirmat că dintre cele 3 mari puteri cu investiții în țară, China este suspectul de serviciu, legat de revolte. Am spus că mi se pare ciudat că doar afacerile chinezilor n-au fost afectate de mișcările violente și că de fapt China nu se bucură de reprimarea răscoalei, care blocase criptomineritul.
Aminteam că Beijingul a interzis acasă minarea de monedă digitală. Măsura radicală ilustrează teama tuturor guvernelor și băncilor centrale de criptomonede. Banii digitali nu pot fi controlați de către autoritățile financiare, guvernele și băncile naționale nu pot reglementa politica monetară și își pierd puterea.

Chinezii se tem ca gospodăriile să își canalizeze economiile în criptomonede.
Se tem că banii digitali afectează controlul asupra plăților interne cu amănuntul, făcând ca Banca Națională a Chinei să devină irelevantă.
Se tem de ieșirile masive de capital prin intermediul bitcoin. Această hemoragie financiară incontrolabilă depreciază yuanul în condițiile în care Beijingul se străduiește de ani buni să facă din moneda națională o valută forte care să concureze dolarul.
China are toate aceste griji plus impactul asupra mediului, prin consumul imens de energie pentru criptominerit.
Vi se pare destul pentru ca Beijingul să nu se bucure de stoparea revoltelor care au oprit netul și bitcoinul în Kazahstan?
Prăbușirea bitcoin în Kazahstan, în urma revoltelor ce au determinat stoparea netului, arată și ca un avertisment pentru bula globală a criptomonedelor. Acum poate înțelegeți mai bine amenințările vehiculate cu carantina digitală și blackoutul promovat pe panouri publicitare în inima Europei, într-o dictatura (deocamdată) sanitară numită Austria.

Niculescu Cristian

Controlul asupra creierelor!

Terorismul neurologic!
Față de ceea ce urmează, lupta cu terorismul de stat coordonat de Hitler, Stalin, etc și confruntarea cu terorismul modern au reprezentat floare la ureche. Un simplu exercițiu. Ca de altfel și lupta cu pandemia. Care este departe de a se fi încheiat. Activiștii pentru drepturile omului, indiferent cât de crâncenă și plină de sacrificii a fost încercarea lor de a ne proteja, au de acum în față un adversar infinit mai periculos. Chiar letal. Terorismul neurologic.

Ați citit corect. În mare secret, câteva dintre cele mai redutabile armate ale lumii, împreună cu serviciile lor de intelligence, construiesc un viitor al planetei care va da literalmente peste cap tot ce a exisat în trecut. Controlul asupra creierului. Conjugat cu controlul asupra emoțiilor. Și cu controlul asupra reacțiilor.

Știința și tehnologia, și mă refer acum exclusiv la zona ultrasecretă a științei și tehnologiei, au ajuns atât de departe încât fac posibilă citirea gândurilor. Vă rog să mă credeți că nu fac în acest moment un experiment ținând de teoria conspirației. Nici pomeneală. Este adevărat însă, că timp de mai multe zile, de când Dr. Radu Golban ne-a oferit primele informații în acest sens, m-am tot documentat și m-am tot gândit, înainte de a decide să vă fac cunoscute asemenea informații sensibile. M-am documentat pentru a afla dacă avem de a face cu un proces adevărat, cât se poate de real, al cărui contemporan sunt. După care m-am gândit dacă activiștii pentru drepturile omului din lumea întreagă sunt sau nu sunt pregătiți să îi facă față. Și iată am decis să atac frontal această temă. După ce în prealabil a comis-o Radu Golban.

Pe scurt. La ce se referă concret uriașele descoperiri tehnico-științifice din domeniul controlului creierului? Există suficiente probe că în câteva dintre statele lumii, cărora noi le spunem superputeri, în mare secret – dar totuși nu suficient de secret – s-a ajuns la performanțe uluitoare în ceea ce privește crearea de sisteme și dispozitive cu ajutorul cărora au fost produse intervenții în conexiunile neuronale sau intruziuni prin utilizarea neurotehnologiei și a interfeței creier- computer. Dar cum știm acet lucru? Cum știm că ne mai despart doar câțiva ani de momentul în care dintr-un centru de comandă sau din mai multe centre de comandă va fi citită și influențată gândirea, și emoțiile la nivel individual și colectiv? Cum au scăpat de sub lacăt asemenea informații sensibile? Foarte pe scurt voi consemna o fulminantă declarație a președintelui Republicii Chile, Sebastian Pinera, cu ocazia licitației 5 G (2): „Anul trecul, la Summitul G7 de la Biarritz, am avut ocazia să analizez o nouă amenințare: dispozitive care vor putea să ne citească gândurile și chiar să semene gânduri și sentimente în mintea noastră”. Nu mă îndoiesc că această temă a fost discutată la summitul G7, fie și numai succint și evaziv. Așadar, neurodatele pot fi tratate ca un organ. Și ele pot fi colectate după modelul transferului de organe. Pot fi donate și pot fi vândute. Adică tranzacționate.

Să presupunem că Dumnezeu i-a luat mințile președintelui Republicii Chile. Se mai întâmplă. Dar dacă omul ar fi luat-o razna, cineva dintre participanții la Summitul G7 ar fi semnalat acest lucru. Iată însă că în Chile s-a făcut pasul următor. Este prima țară din lume care a decis să protejeze drepturile neurologice ale cetățenilor săi, atât prin modificarea Constituției, cât și printr-o lege specială votată – atenție – în unanimitate în Senat. Or fi înnebunit și aceștia? Este exclus. Pentru că tocmai au ieșit la lumină, de la Casa Albă, informații extrem de sensibile, până de curând secretizate, exact pe această temă. Informații de pe vremea Administrației Obama. Deci tema devenise atât de importantă încât președintele Obama era informat în cel mai mare secret asupra performanțelor la care au ajuns cercetările și experimentele în acest domeniu. Iar de atunci au trecut câțiva ani buni de zile. Cine știe cât de departe s-a ajuns?

Radu Golban, omul de știință și jurnalistul care, pentru prima dată, a scormonit cu bățul cuibul de șerpi, mi-a atras atenția pe parcursul mai multor convorbiri telefonice asupra faptului că în ultimele săptămâni a luat contact cu unii dintre cei mai mari savanți ai lumii în domeniul cercetărilor neurologice. Și surpriză! Mulți dintre aceștia i-au confirmat verbal și în scris că tema este cât se poate de reală și de actuală. Dar că este mult prea explozivă. Mult prea periculoasă. De aceea unii savanți refuză pur și simplu să facă pe această temă comentarii publice. Probabil pentru a nu a vea sfârșitul tragic pe care l-a avut profesorul Petru Culianu, un precursor în acest domeniu care a făcut pionierat mergând, la rândul lui, pe urmele lui Mircea Eliade la Universitatea din Chicago. Unde a sfârșit fiind asasinat. Și nici până astăzi nu a fost luată urma asasinului.

Dar Cutia Pandorei a fost deschisă. Unele informații nu mai pot fi păstrate la secret. Ar trebui ca acest lucru să se transforme într-un semnal, atât pentru statele asemena statului Chile dispuse să-și apere cetățenii de pericolul uriaș al unei intruziuni în domeniul controlului minții și al emoțiilor, cât și pentru adevărații activiști pentru drepturile și libertățile cetățenilor, care există în lumea întreagă.

Și mă întreb: oare. avizați asupra acestei grozăvii, europarlamentarii români, desigur după cuvenita documentare pe cont propriu, nu ar putea prelua inițiativa oferind astfel o temă de reflecție pentru Parlamentul European? Sau chiar un punct de plecare pentru elaborarea unor norme care, reglementând acest domeniu cu totul și cu totul nou, să ne asigure o minimă protecție?

Autor: Sorin Roșca Stănescu