Doru's Blog
Caută după:

Empatie vs simpatie

❗❗❗❗❗❗❗

Un alt punct de vedere atunci când vorbim despre INTERESUL NAȚIONAL (care este distrus înainte sa se nască)…

Autor: Rudolffo Vizintin

Politica externă a unei țări nu se face pe bază de simpatie. Nici pe bază de empatie. Poți empatiza cu populația supusă unei catastrofe de orice fel, naturală sau nu, dar nu poți empatiza cu guvernul unei țări. Pentru simplu motiv că politica externă se supune unui singur deziderat: interesul național. Putem plânge prin media de mila Ucrainei, dar rămâne doar un demers telenovelistic.
Ipocrizia de astăzi a clasei politice românești cât și a mediei aservite este crasă.
Cu guvernul Yugoslaviei nu am putut empatiza, cu toate că această țară a fost una dintre cele mai apropiate de noi de la al doilea război mondial încoace. Cu sârbii nu am putut empatiza în ciuda faptului că împreună cu acest popor am clădit multe lucruri importante pentru România. Cele două hidrocentrale de pe Dunăre, multe programe militare desfășurate împreună, un comerț la cote ridicate bazat pe corectitudine și avantaj reciproc și multe alte lucruri. În schimb, la cererea expresă a stăpânilor noștri, recte unchiul Sam, susținem cel mai mare dușman al României dintre toți vecinii. Adică Ucraina.
Acea Ucraină, stat artificial, clădit din furturi de teritorii de la vecini! Acea Ucraină ce a declarat că noi suntem cotropitori și nordul Bucovinei este teritoriu ucrainean. Acea Ucraină ce a făcut tot posibilul să deturneze traficul naval din Delta Dunării spre canalul lor navigabil Bâstroe, scufundând intenționat nava „Rostov” pe principala arteră navigabilă ce leagă Dunărea de Marea Neagră. Acea Ucraină ce a interzis folosirea limbii române în școli și a împărțit românii din țara lor în două popoare: român și moldovean. Era mai ușor de minimizat această minoritate românească declarând numărul lor în jur de 500.000, decât cel real de 1.200.000.

De ce nu voi susține niciodată S.U.A. și Ucraina? Motive sunt cu zecile, dar o să dau doar unul singur, de o gravitate covârșitoare. După căderea U.R.S.S., din 1991, în România serviciile secrete naționale au fost definitiv acaparate de americani. Și de aici au început necazurile pentru România. Când câinii ce ar trebui să îți apere casa îi hrănește hoțul, vei fi furat de toate!
În 1992 și1993 toată rețeaua operativă de informații externe din S.U.A. a fost anihilată. Tot cu ajutorul american în 1995 a fost deconspirată toată rețeaua S.I.E. din Germania. Și ușor, ușor unul dintre serviciile de importanță majoră pentru securitatea României, S.I.E., a fost redus sau chiar desființat în toate țările unde vroiau americanii.
Este a doua oară când spionajul românesc este distrus. Prima dată s-a întâmplat după fuga în S.U.A. a generalului trădător Ion Mihai Pacepa din 1978. Apoi D.I.E. a reușit să se refacă, având rezultate notabile. „Rețeaua Caraman” rămâne și acum o lecție vie de profesionalism la cote înalte în domeniu. Printre rezultatele de excepție voi aduce aminte doar intrarea in posesia tehnologiei de fabricare a diamantelor sintetice adusă în România datorită D.I.E. Ca apoi, după lovitura de stat din 1989 distrugerea spionajului românesc să se repete.

Scenariul se repetă
În același timp S.R.I. a fost total subordonat americanilor, culminând cu decorarea șefului militar – generalul Florian Coldea. D.N.A. a fost „subordonat” F.B.I.-ului, această instituție având birourile în aceeași clădire cu Direcția Națională Anticorupție. A urmat, normal, decorarea lui Codruța Koveși de către yankei. Scenariul se repetă în cazul Armatei Române. A fost împins la vârful ei un general școlit în America și ghici ce? Același general Ciucă este decorat de americani! Nu este așa că vă sună cunoscut?
„Doi și un sfert”, direcția de informații a Ministerului de Interne a fost „distrusă” de către trădătorul Cioloș, pentru simplu motiv că avea multe probe strânse despre nivelul îngrijorător de subjugare a instituțiilor statului român de către străini.
S.U.A. nu a vrut niciodată să fim parteneri egali, ci doar să ne fie stăpâni!
Colac peste pupăză, după instalarea lui Zelenski la putere în Ucraina, cu ajutorul americanilor, a fost distrusă și rețeaua S.I.E. din această țară, Ucraina fiind de departe cel mai mare dușman al României dintre vecini.
Dacă în alte țări unde rețelele de spioni români au fost deconspirate,ofițerii implicați au fost expulzați sau retrași de către S.I.E.,în Ucraina o parte au fost lichidați cu sânge rece. De aceea o spun clar că dintre vecinii noștri Ucraina este cel mai mare dușman pentru România. Dacă această țară ar fi intrat în N.A.T.O., centrul de putere american se muta spre est și România ar fi fost la cheremul Ucrainei în orice dispută dintre cele două state. America ar fi protejat la maxim Ucraina ca și aliat de mare valoare strategică,pus chiar în coasta rușilor.

Sprijinirea guvernului condus de Zelenski este crimă împotriva poporului român
Putem să empatizăm și să sprijinim refugiații ucrainieni, că este normal și omenește, dar să sprijinim guvernul condus de Zelenski este efectiv crimă împotriva poporului român. Deci când veți mai judeca situațiile geopolitice ca pe o telenovelă, să vă gândiți și la repercusiuni.
Politica externă a unei țări se face cinic, la rece, calculat și în interesul țării respective. Restul este doar actorie proastă dusă la nivel de trădare.
Ps.
La două zile după plecarea delegației de slugoi Ciucă/Ciolacu din Ucraina, în Cernăuți a fost acoperit monumentul românesc din centrul orașului, cu drapelul galben albastru.
Concluzia o trageți singuri…

Venele Americii Latine

By Adriana Vitan Bslint

Despre manipulare, dezinformare și intoxicare

Ep.2 Falimentarea României după rețeta 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐠𝐨 a Americii Latine

La Craiova era unul dintre cele mai mari, dacă nu cel mai mare combinat chimic din țară, care producea îngrășăminte chimice. Se formau cozi de tiruri de kilometri la poarta fabricii, până acum, de curând, pentru a încărca aceste îngrășăminte. Totul mergea ca pe roate când brusc, combinatul a fost dat austriecilor de la OMV, care l-au vândut imediat la fier vechi, deși erau funcționale toate utilajele, multe de foarte mare capacitate, foarte scumpe, special ca toate utilajele 𝘀𝗮 𝘀𝗲 𝘁𝗮𝗶𝗲 și clădirile să fie rase de pe fata pamântului, ca să fie siguri austriecii de la OMV că utilajele si toată infrastructura nu vor mai putea fi niciodată folosite în România pentru fabricarea îngrășămintelor chimice.

Asta, în condițiile în care un investotor de pe plaiurile noastre mioritice, Ioan Niculae, care avea mii de angajați în agricultură, oferea un preț de 3 ori mai mare decât cel oferit de firma de fier vechi. A fost cât pe ce să se bată palma cu Ioan Niculae, pentru ca, exact cu o zi inainte de a se perfecta contractul, șeful din România al OMV să spună jenat că a primit ordin de la boardul din Viena să taie tot.

Acum, de 4 luni, Azomureș, singura firmă din România care mai producea îngrășăminte chimice, preluată de o firmă elvețiană, a oprit producția din cauza prețului mare la gaze și cere preț preferențial.

Or, fix din cauza acestui preț preferențial, a fost condamnat Ioan Niculae la 5 ani de inchisoare, in dosarul Interagro.

Condamnarea a atras falimentul și disponibilizarea miilor de angajati care, normal, au căzut în cârca statului, respectiv a noastră, în loc să contribuie, ca angajați, la buget, cum făcuseră până atunci.

Dacă aveți impresia că ceea ce trăim este o coincidență, că fabricile astea se închid din întâmplare, că războaiele astea repetate în zona noastră, în plină civilație, pe batrânul continent sunt din cauza unor frustrări mai vechi, din impărțeli nedrepte ale teritoriilor, v-aș recomanda să citiți despre istoria Americii Latine, despre criza salpetrului(primul îngrășământ natural din istoria lumii exploatat indistrial), despre războiul Pacificului, când Bolivia, Chile și Peru se băteau pe aceste exploatări ale salpetrului ca să le dea britanicilor gratis, britanici care mituiau poiticieni, puneau președinti în locul „dictatorilor” care se sinicideau pentru că nu voiau să vândă englezilor terenurile proprietate de stat care conțineau salpetru.

Unul dintre acești „dictatori”, de fapt un mare patriot, care s-a sinucis, este președintele chilian José Manuel Balmaceda, membru al aristocrației, care era numit de presa de la Londra numai „măcelar” și „dictator de cea mai joasa speță”.

Despre America Latină s-a publicat o carte mai mult decât dureroasă, mai ales pentru români, prin similitudinea dintre ce li s-a întâmplat latinilor încălecați de puterile occidentale și ce ni se intâmplă nouă, o carte foarte rară, pe cale de dispariție, pe care o găsiți cu puțin noroc la bibliotecă, e doar în câte un exemplar, în depozit, sau cu 2-3 lei numai la anticariatele online, se numește „Venele deschise ale Americii Latine” si e scrisă de Eduardo Galeano. A apărut in limba româna la Editura Politică, actualul Humanitas, care normal că trebuie să publice doar ce servește stapânilor, nu ce ar putea sa ne deschidă ochii, deci o reeditare a acestei cărți ar fi o împietate.

Culmea, cartea nu se găsește nici in limba originală, spaniola, deși sunt biblioteci cu sute de mii de carți în spaniolă unde poți găsi cam orice. În Mexic, nu se găsește deloc, în multe țări din America Centrală și din Caraibe nu s-a auzit de ea, deși e publicată acum 50 de ani. Pentru că jaful trebuie să continue nestingherit si să se poată aplica cu succes și la alți prosti, de pe alte continente, fix aceleași scenarii.

Faza cu salpetrul a fost doar un mic episod, dar sunt nenumărate capitole cu resurse naturale, de la zahar, cauciuc, aur, argint, diamante, cupru, mangan, cafea, cacao, pâna la bauxită, petrol, gaz metan, zirconiu, zinc, crom, mercur, niobiu, tot ce vreți.

Pentru toate aceste bogății s-au omorât zeci de milioane de oameni, au fost sterilizate milioane de femei, pe principiul declarat că „e mai ieftin sa îi omorâm din uter decât pe câmpul de luptă” și criminalii au fost de la spanioli, portughezi, olandezi, englezi, francezi, până la americani, în zilele noastre.

Practic, toată floarea cea vestită a întregului apus, toți care ne pun pe noi să îngenunchem pe terenurile de fotbal, in timp ce tot ceea ce avem, e la ei, culmea nesimțirii.

50% – 50%

By Ștefan Andrei

Nicolae Ceaușescu la Houston

Vreau să povestesc, pe scurt, despre un document olograf, chiar samzidat aș spune, al unui patriot român:
Ștefan Andrei, fost ministru de externe al RSR.
,, Întâmplările despre care o să scriu azi au fost de o importanță majoră pentru România, fiind martor ocular al acestor evenimente, iar concluzia lor ar trebui să aibe un impact pentru politica economică internă și externă a României de oricând.
În 1978 Nicolae Ceaușescu a fost invitat la Casa Albă de Jimmy Carter, președintele SUA.
În timpul discuțiilor din Biroul Oval, într-o atmosferă relaxată, Jimmy Carter îi cere lui Ceaușescu să obțină de la Yasser Arafat, la acea dată președintele O.E.P. ( Organizația pentru Eliberarea Palestinei) un armistițiu pe o perioadă cât mai lungă.
Carter știa că Nicolae Ceaușescu poate obține acest armistițiu și îi spune lui Ceaușescu inclusiv motivul acestei cereri, unul destul de bine întemeiat. Înainte de a fi de acord, Nicolae Ceaușescu pune însă, două condiții: acordarea Clauzei Națiunii celei mai Favorizate României și, a doua, acordarea unui număr important de licențe pentru industria românească.
Cum numărul de licențe cerut de Nicolae Ceaușescu era…enorm în concepția americanilor, se duce o negociere de mai bine de o noapte între partea română și partea americană.
Nicolae Ceaușescu și miniștrii lui obțin ,,direct” o parte din licențe, urmând ca, o altă parte la fel de mare din celelalte să fie obținute ,,indirect”.Acest mod ,,indirect” este uluitor, el însuși fiind subiect de carte.
Practic, se obținuse licențe cu știrea americanilor, dar fără ca ei oficial să se știe.
Poate o să povestesc, odată, când timpul îmi va permite, despre acest acord nescris, cu rezultate enorme pentru dezvoltarea industrială a României. Cert este că, în urma acestor acorduri, industria românească a explodat, realizată cu componente ale industriei americane sau cu copii autorizate ( oficial, nu!) ale acestora. Zeci de intreprinderi au fost construite pe baza acestor acorduri, iar România, la rândul ei, a constituit ulterior, direct astfel de intreprinderi în alte țări. La finalul întâlnirii, președintele Carter îl întreabă pe Ceaușescu ce program are în ziua următoare, o intrebare de politețe, pentru că programul era deja cunoscut – Mergem în Texas, răspunde Nicolae Ceaușescu.

  • Nu veți să mergeți până la Centrul de Cercetare Huston, avem acolo cel mai mare centru de cercetare din lume?
  • I-auzi Ștefane( Ștefan Andrei), câte zile avem penteu Texas?
  • Două, tovarășe președinte.
  • Fă-o ună, mergem la Huston.
    La Centrul de Cercetare a mers o delegație formată din Nicolae și Elena Ceaușescu, încă trei miniștri ai Cabinetului și subsemnatul.
    După ce am intrat, am fost suiți în niște mici vehicule și am trecut printr-un culoar lung care aveau de o parte și de alta calculatoare care mergeau.
    1978, acum patru zeci și doi de ani…Nicolae Ceaușescu și mica delegație se uitau perplecși la pereții plini de calculatoare și nu le veneau să creadă ce vedeau. În fine, ajungem într-o sală mare în care era un ecran imens, în fața căruia au fost invitați de către Directorul Centrului. ,, După ce ne-am așezat în fața ecranului, cel de acolo, în halat alb, a început să apese pe niște ,, butoane” ale unei tastaturi, iar pe ecran a apărut harta României, cu patru puncte negre pe ea, care se mișcau”.
  • Domnule Președinte, aveți deasupra teritoriului 4 avioane
    ,, Nicolae Ceaușescu s-a uitat la mine, noi eram muți, credeam că suntem în altă lume, nu au scos niciunul nici un cuvânt”. Ne găseam la mii departe de România, și ne spune un american nouă, că acasă la noi, deasupra României, sunt 4 avioane…
  • Stați liniștiți, sunt civile…Se lasă liniștea.
    După ce ne lasă mască cu asta cu avioanele, se apucă să bată în butoanele alea din nou și, pe harta României, apar niște săgeți și niște linii care se mișcă, iar la un moment dat apare un nume de localitate: Scornicești.
    Liniște de mormânt, nu ne puteam lua ochii de la ecranul ăla. Se mărește, apar case, după care una este supradimensionată.
  • Aceasta este casa dumneavoastră de la Scornicești, Domnule Președinte, zice Directorul. O să scoatem o fotografie cu ea și vă rugăm să ne dați un autograf , pentru conformitate, știți, este un obicei ca toți cei care intră aici să ne lase un autograf. Nicolae Ceaușescu nu spune un cuvânt și semnează pe spatele pozei care a ieșit dintr-un aparat. Iar umblă ăla la butoane, iar apar niște săgeți, dar și niște semne și-l întreabă din nou pe Nicolae Ceaușescu:
  • Domnule Președinte, știați că, sub casa dumneavoastră de la Scornicești este lignit?
    Nicolae Ceaușescu n-a mai rezistat:
    -I-auzi Ioane ( pe atunci prof.ing.Ion Avram era ministrul industriilor) suntem în Statele Unite și ne spune Directorul ăsta că sub casa mea e lignit și tu nu știi?
  • De unde să știu tovarășe președinte, că doar noi nu avem aparatura lor.
    În timpul scurtei discuții , Directorul iar începe să bată în butoanele alea și se mută din nou imaginea. Ecranul prinde viață, alte linii, săgeți, tot felul de semne, după care se calmează și se stabilizează deasupra Mării Negre:
  • Domnule Președinte, aveți CELE MAI MARI REZERVE DE PETROL ȘI GAZE NATURALE DIN EUROPA, ÎN MAREA NEAGRĂ! Dacă știți cum să le exploatați, deveniți cea mai bogată țară din Europa!
    Rămânem cu toții inmărmuriți. Primul care își revine și vorbește e Nicolae Ceaușescu.
  • I-auzi Ioane, trebuie să le exploatăm!
  • Nu avem sonde de foraj la mare adâncime, tovarășe președinte, și la ruși nu găsim, doar ei, americanii, le au.
  • Dacă vă permite programul, puteți să le vedeți la lucru în Golful Mexic.
  • Auzi Ștefane, ce program avem mâine?
  • Texas, tovarășe președinte.
  • Scurtează-l, mergem în Golful Mexic!
    În Golful Mexic, după ce a vizitat o platformă marină pe care o exploata Standard Oil Company( mare atenție, viitorul Exxon Mobil), Nicolae Ceaușescu a spus că trebuie neapărat să construim și noi așa ceva! I s-a răspuns discret că este imposibil!
  • Ați mai spus voi că este imposibil și la altele, lasă că discutăm acasă!
    Acasă, Nicolae Ceaușescu s-a convins că nu putem face singuri platforme marine de mare adâncime și astfel au început negocierile cu SUA pentru exploatarea COMUNĂ a petrolului și gazelor din Marea Neagră. Ei urmau să exploreze și să exploateze prin Standard Oil Company ( ulterior Exxon Mobil).
    Rămânea să ne punem de acord asupra procentelor de exploatare. La finalul negocierilor între noi și americani, ne-am dus la Nicolae Ceaușescu:
  • Am căzut de acord cu americanii, președintele Carter este de acord, vom face o Societate pe acțiuni, vor face ei exploatarea și exploatarea cu Standard Oil Company, utilajele lor, dacă sunteți de acord semnăm:
    50% din profit SUA, 50% profit România.
  • 51% din profit noi, a spus Nicolae Ceaușescu!
  • Tovarășe Președinte, utilajele lor, explorarea lor, exploatarea făcută de ei, doar…rezervele noastre, nu merge, e totuși corect 50-50.
  • Bine, 50 ei, 50 noi. Așa rămâne, semnați cu ei”.
    Am încheiat citatele din Ștefan Andrei. ȘI-ACUM ATENȚIE:
    De atunci, din 1978, România are o înțelegere semnată cu Administrația Americană reprezentată de președintele SUA Jimmy Carter și cu Exxon Mobil ( fost Standard Oil Company) privind explorarea si exploatarea rezervelor de Gaze și Petrol din Marea Neagră, profitul urmând să fie împărțit între SUA și România, în procente egale, 50-50%.
    Atunci când a fost în vizită în SUA , Klaus Werner Johannis știa de această înțelegere, și cu toate acestea a dat pe degeaba rezervele României. Înțelegerea scrisă trebuia doar invocată.
    Prin faptul că nu ne-am cerut partea ( 50%) care era stipulată pentru România prin înțelegerea SCRISĂ, și prin faptul că vrea să modifice OUG 114, Johannis se poate face vinovat de Înaltă Trădare față de Poporul Român.
    Conform Dreptului Internațional, SUA nu putea modifica unilateral o înțelegere scrisă, și de aceea aveau nevoie de un trădător care să se facă cum că nu ar ști de această înțelegere.
    Cum ar spune Richard al treilea, ,,O șepcuță pentru un regat”.( Nota mea: este vorba de șepcuța primită de Johannis de la președintele SUA – Donald Tramp)
    Condamnarea lui Liviu Dragnea și declarația lui că ,, persoană non grata” în SUA a fost cauzată de faptul că la fiecare ieșire publică Liviu Dragnea reitera până la saturație: ,, 50 Exxon, 50 noi”, fiindcă pe atunci încă nu se semnase ,, cedarea” moca a drepturilor statului nostru către americani de către o coadă de topor(…).
    Această postare se adresează în egală măsură dumneavoastră, românii care trebuie să știți cum suntem furați de către cei de la butoane, dar și de toți parlamentarii din orice partid, care știind de aceste lucruri, se fac cum că nu le-ar cunoaște Iar asta se numește mai pe scurt în termeni juridici complicitate.
    Cum premierul Orban a declarat public că va modifica OUG 114 în sensul dorit de Exxon Mobil, practic România va renunța de BUNĂVOIE la dreptul ei și din exploatarea PROPRIILOR rezerve.

NOTELE SUBSEMNATEI
Nota 1. – Această dezvăluire bombă a fost furnizată ziariștilor Sorin Roșca Stănescu și Alice Barbu de către Constanin Boștină – fostul secretar al lui Nicolae Ceaușescu.
Boștină a publicat în vara anului 2021 o ,, carte bombă” cu titlul ,, Am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu – IN OCHIUL CICLONULUI”.
Cartea a apărut la Editura ,, Evenimentul ” și ,, Capital”, epuizându-se imediat.
Nota 2. – Această carte conține multe adevăruri pe care nu le-am știut noi, cei care am trăit și muncit în epoca Ceaușescu, răsturnând multe teorii cu care am fost intoxicați în acele vremuri , iar în urma lor rămâne un mare adevăr astăzi ignorat:
Ceaușescu a fost un mare patriot și un mare naționalist și român adevărat. El a condus România timp de 24 de ani. ,,Nu se poate spune că era ,, bine” pe vremea lui Ceaușescu, dar puțini știu cum era România înainte de Ceaușescu. Ceaușescu a scos România de la lumina lumânării la lumina electrică, de la carul cu boi la întreprinderi producătoare de automobile, camioane, tractoare, locomotive și avioane, baze militare subterane, școli, spitale, diguri, baraje, lucrări hidrotehnice portuare, ba chiar și…autostrăzi. În 24 de ani de sărăcie amărâta a plătit datoriile și a dublat populația urbană. Dacă știți despre ce vorbesc, veți vedea că performanța lui Ceaușescu frizează imposibilul. Și peste asta, a păstrat DEMNITATEA acestui popor de ….tâmpiți ” a mai spus Petre Țuțea.
Nota 3. – Așa cum spun autorii acestei cărți: Constantin Boștină ( doctor în economie, specialitatea ,, Economie mondială ” – absolvent ASE – facultatea de comerț – promoția 1969( la doi ani diferență față de subsemnata – absolventă a aceleiași facultăți) – în prezent director general al revistei ,, Economistul ” și președinte fondator – președintele Consiliului Director al Asociației pentru Studii și Prognoze Economice-Sociale – precum și Sorin Roșca Stănescu și Alice Barbu – ziariști: ,, NU ne-am propus ca prin cele prezentate să facem o reabilitare a lui Nicolae Ceaușescu. Dacă va fi, Reabilitarea o vor face sigur istoria și națiunea!
Noi vă oferim fapte trăite, iar interpretarea aparține celor ce citesc!
*
Nota redacției: Reabilitarea lui Ceaușescu trebuie începută fără nicio întârziere, cât mai trăiesc cei care au apucat anii României ,, multilateral dezvoltate”.
Preluat

Lionel Zinsou, are cojones, nu glumă!

MERITĂ DE CITIT.
Cel mai tare discurs al secolului, despre Rusia, Ucraina, și America

Lionel Zinsou, o figură legendară a Africii, discurs la Paris, săptămâna trecută: „Acum nu auzim decât despre criza din Ucraina, despre sancțiunile anti-ruse, despre petrol, gaze… Dar înțelegeți ce înseamnă această criză pentru Africa? Rusia ne livrează grâu și porumb. Toată logistica trece prin Marea Neagră. Iar lumea africană a încremenit de groază pentru ceea ce se întâmplă. De groază pentru acțiunile Statelor Unite și ale Uniunii Europene. Nu-i puteți păcăli pe africani cu povești despre democrație. Astea sunt basmele voastre pentru consum intern. Majoritatea elitei africane s-a format în Uniunea Sovietică – medici, ingineri, piloți, profesori, oameni de știință. Rușii au fost singurii europeni care au decolonizat Africa. Și Africa nu uită acest lucru. La fel cum Africa nu uită atrocitățile europene. Dacă ați observat, țările africane nu au susținut rezoluția ONU care condamnă Rusia. Și niciodată nu vor susține nici un fel de rezoluții împotriva Rusiei. Acest lucru este încris în subconștientul fiecărui african: Rusia face bine, indiferent ce credeți voi despre ea. Este o constantă. Toată Africa urmărește Republica Cetrafricană și Mali. Ceea ce nu au reușit să facă europenii în decenii, rușii au făcut într-un an. În locul Republicii Centrafricane erau grupări de bandiți, acum acolo este un stat adevărat. Stiu că în sală sunt diplomați, angajați ai MAE. Mă adresez vouă, diplomației franceze: căutați soluții la problema dumneavoastră cât mai repede posibil, pentru că, dacă peste o lună acest conflict nu se încheie, Africa va răbufni.
Pentru voi problemele energetice sunt primordiale. În cel mai rău caz, veți avea mai puțină căldură și mai puține mașini, dar pentru Africa va fi foamete! Ascultați ce vă spun, o criză în Africa va atrage după sine distrugerea Europei.
Treziți-vă, căutați soluții diplomatice. Și nu uitați că țări precum India, China, Japonia, susțin Rusia. CONTINENTUL Africa susține Rusia.
Nu vreau să vorbesc despre democrație și nu mă veți calma pe mine, un african, cu povești despre nefericita Ucraină și cu apeluri la umanitate. Democrația voastră este treaba voastră. Nu trebuie să ne impuneți nouă ideile voastre despre cum trebuie să trăim noi, africanii.
Încă o dată! Căutați compromisuri, lăsați diplomați să muncească. Timpul este împotriva voastră. Aveți 30 de zile. Treizeci! Nu mai mult!”

Sursa: Raisa Ekaterina Ivatenko

Cine a votat contra?

By Irina Vergu

In cazul in care ati ratat sa vedeti cu ochii vostri cum a fost votata la ONU la data de 16 decembrie 2020 rezolutia privitoare la „Combaterea glorificării nazismului, neonazismului și a altor practici care contribuie la alimentarea formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată” [in cele din urma, rezolutia fiind adoptata, totusi, de Adunarea Generala]

Voting Summary
Yes: 130 | No: 2 | Abstentions: 51 | Non-Voting: 10 | Total voting membership: 193

Cine a votat „nu”, care au fost cele doua voturi impotriva: Ucraina si USA.

Cum a procedat Romania: a absentat.

Sursa https://digitallibrary.un.org/record/3894841?ln=en